Colesterolul ridicat este o problemă de sănătate majoră, care poate contribui la dezvoltarea bolilor cardiovasculare, inclusiv infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral (AVC) și alte afecțiuni grave. În mod general, colesterolul se află în sânge sub forma a două tipuri principale: colesterolul lipoproteinelor de joasă densitate (LDL, cunoscut ca „colesterolul rău”) și colesterolul lipoproteinelor de înaltă densitate (HDL, cunoscut ca „colesterolul bun”). Nivelul ridicat de LDL poate duce la formarea de depuneri de grăsime pe pereții arteriali, ceea ce crește riscul de îngustare și blocare a acestora.
Cauzele Colesterolului Ridicat
Colesterolul ridicat poate fi cauzat de o combinație de factori genetici și stil de viață. În multe cazuri, aceasta este o afecțiune multifactorială, adică este influențată de mai mulți factori interdependenți.
1. Alimentația nesănătoasă
- Grăsimi saturate și trans: Consumul excesiv de alimente care conțin grăsimi saturate (cum sunt carnea roșie, untul, produsele lactate integrale) și grăsimi trans (prezente în alimentele procesate, prăjite sau în produsele de patiserie industriale) poate duce la creșterea colesterolului LDL. Aceste grăsimi contribuie la formarea plăcilor de aterom pe pereții arteriali.
- Colesterolul alimentar: Deși impactul colesterolului consumat din alimentele de origine animală (ouă, carne, brânzeturi) asupra nivelurilor de colesterol din sânge poate varia de la o persoană la alta, consumul excesiv poate contribui la creșterea nivelului de LDL.
- Carbohidrați rafinați și zaharuri: Consumul de zahăr rafinat și carbohidrați simpli (precum pâinea albă și dulciurile) poate influența nivelul trigliceridelor și poate scădea nivelul HDL, sporind riscul de boli cardiovasculare.
2. Obezitatea și kilogramele în plus
- Excesul de greutate: Persoanele supraponderale sau obeze au adesea un nivel mai ridicat de colesterol total și LDL, iar acest lucru este asociat cu un risc mai mare de ateroscleroză și alte probleme cardiovasculare. Obezitatea este, de asemenea, un factor de risc pentru alte condiții care contribuie la colesterolul ridicat, precum diabetul de tip 2 și hipertensiunea arterială.
- Grăsimea abdominală: Grăsimea acumulată în jurul abdomenului este deosebit de periculoasă, deoarece crește nivelul trigliceridelor și scade HDL-ul, contribuind astfel la un risc crescut de boli de inimă.
3. Sedentarismul (lipsa activității fizice)
- Inactivitatea fizică: Lipsa exercițiilor fizice regulate poate contribui la creșterea nivelului de colesterol rău (LDL) și trigliceride, în timp ce scade nivelul colesterolului bun (HDL). Activitatea fizică regulată ajută la menținerea unui echilibru favorabil al colesterolului, prin creșterea HDL-ului și reducerea LDL-ului și a trigliceridelor.
4. Factorii genetici (hipercolesterolemia familială)
- Moștenirea genetică: În unele cazuri, colesterolul ridicat poate fi cauzat de o afecțiune genetică cunoscută sub denumirea de hipercolesterolemie familială. Aceasta este o tulburare ereditară care face ca organismul să producă mai mult colesterol sau să nu fie capabil să-l elimine eficient din sânge. Astfel, persoanele cu această condiție au un risc mult mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare la o vârstă fragedă.
- Defecte genetice ale receptorilor LDL: În cazul hipercolesterolemiei familiale, receptorii care elimină colesterolul LDL din sânge sunt defectuoși, ceea ce duce la creșterea nivelului de LDL în circulație.
5. Vârsta și sexul
- Vârsta: Pe măsură ce înaintăm în vârstă, metabolismul nostru se modifică și există o tendință naturală de a observa o creștere a colesterolului total și LDL. La bărbați, acest proces începe de obicei după vârsta de 45 de ani, iar la femei după menopauză, când nivelurile hormonale se schimbă și protecția cardiovasculară oferită de estrogeni dispare.
- Sexul: Înainte de menopauză, femeile tind să aibă niveluri mai scăzute de colesterol total și LDL decât bărbații. După menopauză, nivelul colesterolului poate crește semnificativ la femei, apropiindu-se de nivelurile bărbaților de vârstă similară.
6. Boli cronice și alte condiții medicale
- Diabetul zaharat de tip 2: Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 au un risc crescut de a dezvolta colesterol ridicat, mai ales în contextul unui control glicemic slab. Diabetul influențează metabolismul grăsimilor și poate duce la o creștere a trigliceridelor și o scădere a HDL-ului.
- Hipotiroidismul: Funcția tiroidiană scăzută (hipotiroidism) poate duce la o creștere a nivelului colesterolului total și LDL, deoarece metabolismul este încetinit, iar ficatul nu procesează colesterolul eficient.
- Sindromul de apnee în somn: Acesta poate contribui la creșterea colesterolului și trigliceridelor, în special dacă este asociat cu obezitatea sau hipertensiunea arterială.
7. Alcoolul și fumatul
- Fumatul: Fumatul afectează negativ profilul lipidic, reducând nivelul HDL (colesterolul bun) și contribuind la creșterea LDL și a trigliceridelor. De asemenea, fumatul dăunează direct vaselor de sânge, crescând riscul de ateroscleroză.
- Consumul excesiv de alcool: Consumul excesiv de alcool poate crește nivelul de trigliceride și poate favoriza creșterea colesterolului LDL. De asemenea, poate duce la obezitate și afectarea funcției hepatice, contribuind astfel la disfuncții ale metabolismului lipidelor.
8. Stresul cronic
- Stresul prelungit: Stresul cronic poate contribui indirect la creșterea colesterolului prin influențarea comportamentului alimentar (mai ales preferința pentru alimente grase, procesate, dulci) și a comportamentului sedentar. De asemenea, stresul poate crește nivelul hormonilor care influențează metabolismul lipidelor.
